Dan Nica: “Posta a fost devalizata şi jumulita intr-o maniera oribila”. DNA, Kovesi au alte treburi

cutia_postalaNe aducem aminte cu totii, cat de repede s-au napustit procurorii lui Basescu, in vara lui 2012, sa haituiasca oamenii de la sate care au votat la referendum…

Acum se scalda intr-o dulce „coabitare” si se fac ca ploua in legatura cu sesizarile facute de peste 1 an de zile despre furturile basist-portocalii.

Poşta Română putea fi o companie profitabilă dacă nu ar fi fost „devalizată şi jumulită într-o manieră oribilă” prin încheierea mai multor contracte „păguboase şi defavorabile”, a afirmat ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica, la emisiunea „După 20 de ani”, difuzată duminică de ProTV.

„Când am plecat de la conducerea ministerului, în 2004, Poşta Română nu ştia ce să facă cu banii. Dacă îmi aduc bine aminte, avea un profit care depăşea câteva zeci de milioane de euro, iar în casă făceau plasamente overnight, că nu ştiau ce să facă cu banii. La momentul când am preluat-o, în mai 2012, am primit scrisoare de la fostul director general că societatea intră în faliment pe 13 iunie 2012, dacă ţin bine minte. Şi am intrebat de ce intră societatea în faliment? Mi s-a răspuns că nu mai avem ce să facem, că societatea primise o amendă de la Consiliul Concurenţei, de peste 100 milioane de lei, care devenise exigibilă, că datoriile la bugetul de stat, bănci şi furnizori depăşesc 600 milioane de lei”, a spus Nica.

El a menţionat că, în mai 2012, a organizat o conferinţă în care a explicat de ce Poşta Română a ajuns în această situaţie.

„De-a lungul timpului, societatea a încheiat 50 de contracte defavorabile. Spre exemplu, Poşta a încheiat cu Blue Air un contract pentru transportul aerian al corespondenţei de mai multe zeci milioane de euro, în condiţiile în care compania nu avea bani de benzină pentru propriul parc auto. Contractul a fost încheiat de unul dintre directorii generali care s-a perindat pe la conducerea societăţii în ultimii ani”, a afirmat Nica.

Un alt contract defavorabil, în valoare de câteva zeci de milioane de euro, a fost încheiat de Poşta cu o firmă de pază şi valori.

„Vorbim despre contracte păguboase de zeci şi zeci de milioane de euro. Tot ce v-am spus este înaintat către justiţie, DNA face intensiv anchete. Vreau să vă dau un alt exemplu, care m-a şocat cel mai tare. O firmă fără niciun salariat s-a obligat prin 2010 sau prin 2011 să monteze POS-uri la toate unităţile Poştei, dar nu a pus niciunul. Poşta, directorul juridic al companiei, în loc să rezilieze contractul cu litera care trebuie, l-a reziliat cu altă literă. Instanţa a constatat că rezilierea s-a făcut ilegal şi, în baza solicitării firmei respective, a hotărât despăgubiri de cinci milioane de euro”, a spus Nica.

El a adăugat că directorul juridic al Poştei a fost demis, iar dosarul a fost înaintat la DNA

„Eu spun că există complicitate în astfel de cazuri. Se încearcă recuperarea prejudiciului, ancheta va stabili dacă a existat vreo legătură între directorul juridic al Poştei şi firma care trebuia să monteze POS-urile”, a continuat Nica.

Potrivit datelor Poştei, societatea care trebuia să monteze POS-urile se numeşte Smart Telecom Solutions SRL Bucureşti.

Obiectul de activitate este „Alte activităţi de servicii suport pentru intreprinderi” şi este controlată de Emmanouil Sorillos, cetăţean grec (90% din capital), potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

Cu un singur angajat în 2011, societatea a raportat afaceri de 4.465 lei şi pierderi de 104.362 lei.

Nica a arătat că Poşta putea fi o companie profitabilă dacă nu ar fi fost „jumulită într-o manieră oribilă”.

„Vă dau un exemplu. Acum 20 de ani Poşta avea pe segmentul de coletărie rapidă o cotă de 100%. Acum a ajuns la 2%. Cum s-a ajuns aici? Fostul director care răspundea de această operaţiune avea şi el firmă privată. Factura pe firma lui, transporta cu maşinile Poştei coletele şi când şi-a făcut plinul el a plecat bine-mersi şi compania a ajuns la 2%. Acest dosar, precum şi celelalte, sunt în anchetă, dar nu pot să vorbesc despre ele”, a spus Nica.

Potrivit ministrului, 95% dintre contractele păguboase încheiate de Poşta Română au fost reziliate.

„Mai am 5% din contracte, care nu au clauze de reziliere. Spre exemplu, am un contract cu servicii medicale la Ploieşti, încheiat de directorul general al Poştei care venise de la fabrica de chiuvete, care a fost până mai 2012. Aceastã firmă, şi Curtea de Conturi a confirmat acest lucru, primea bani pentru analize la cei 36.000 de salariaţi, dar ei nu făceau în fiecare lună analizele la toţi angajaţii. Contractul spune cã trebuie să îi plătesc toată suma de bani indiferent dacă salariaţii Poştei făceau sau nu analize. Bineînţeles că era ilegal. Problema este că nici acum n-am reuşit să îl reziliez pentru că nu are clauze de reziliere. Normal că nu mai facem plăţi”, a afirmat Nica.

Potrivit raportului Curţii de Control din 2010, Poşta Română a încheiat şi derulat, în perioada 2008 – 2010, două contracte de prestări servicii cu o valoare de 5,5 milioane de euro fără TVA, pe patru ani, respectiv cu o valoare de 5,8 milioane de euro fără TVA, pe cinci ani, având ca obiect prestarea de servicii medicale.

Tariful aferent acestor servicii a fost stabilit tip abonament, plata efectuându-se la numărul mediu de salariaţi din luna respectivă şi nu la numărul persoanelor efectiv investigate, contractele astfel încheiate fiind realizate în proporţie de 9,3% şi respectiv de 3,5%, se spune în document.

„Procedându-se astfel, entitatea a efectuat plăţi în sumă estimata de 9.592.000 lei reprezentând plăţi fără contraprestaţie. Prin adresa 101/3506/18.04.2011, Poşta Română transmite către Alfa Medical Center SRL situaţia investigaţiilor obligatorii pe care compania trebuie să le asigure anual pentru toţi angajaţii săi, solicitând transmiterea ofertei de preţ, valabilă în situaţia în care s-ar achita prestaţiile efective pentru fiecare tip de investigaţie, renunţându-se la plata abonamentului lunar”, se aratã în raport.

Întrebat câţi salariaţi ai Poştei vor fi disponibilizaţi, Nica a afirmat că, potrivit normării activităţii de la nivelul anului 2011, vreo 4.500 de angajaţi „sunt în plus”.

Compania a anunţat, vineri, că vor fi disponibilizaţi 3.650 de salariaţi, reprezentând 11,4% din personal, cifra fiind stabilită în urma negocierilor privind aplicarea normării muncii derulate între conducerea Poştei şi sindicate.

La întrebarea dacă i se pare corect salariul lunar de 6.000 de euro pe care îl primeşte preşedintele Poşei, Ion Smeeianu, în condiţiile în care companie este neprofitabilă şi perspectivele nefavorabile, ministrul pentru Societatea Informaţională a afirmat iniţial că nu.

„Răspunsul este nu, dar dacă ne întrebăm care este situaţia Poştei la 12 luni de la preluarea mandatului de către Smeeianu, perioadă în care el a reuşit să reducă pierderile companiei cu 90 milioane de lei, atunci răspunsul este da. El trebuie să atingă o serie de indicatori de performanţă, pe care dacă îi arăt o să cereţi să fie aplicaţi la toate companiile de stat din România. Dacă Smeeianu nu-i atinge, atunci îi vom lua din salariu „, a arătat Nica.

El a adăugat că Smeeianu are ca obiectiv pentru acest an să aducă Poşta pe profit operaţional.

Poşta Română trebuia să fie privatizată în cursul acestui an, dar niciun investitor nu a cumpărat caietul de sarcini până la expirarea termenului limită, 28 mai.

Şeful Poştei, Ion Smeeianu, a afirmat că situaţia financiară negativă a companiei şi datoria calculată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) au îndepărtat potenţialii investitori.

„Când nu vine nimeni şi nu te întreabă nici cât costă caietul de sarcini înseamnă că problema este în zona de datorii. Avem două categorii de datorii. Una la bugetul de stat şi datoria la ANAF a picat foarte rău. A doua datorie este cheltuiala salarială. Probabil şi protestele salariaţilor Poştei, care au fost acum doua sau trei săptămâni, au cântărit enorm în decizia investitorilor de a se implica în procesul de privatizare”, a spus Nica.

El a afirmat că nu are nimc de reproşat consultantului procesului de privatizare, consorţiul format din KPMG Romania şi casa de avocatură Ţuca Zbârcea&Asociaţii.

„Datoriile fiscale la bugetul de stat nu le-a stabilit consultantul, le-a stabilit ANAF-ul, care au ajuns la 242 milioane de lei. Poşta are datorii totale de 690 milioane de lei, care sunt toate istorice. Dacă nu am fi luat măsurile din ultimul an, datoriile Poştei ar fi fost mai mari cu 90 milioane de lei”, a menţionat ministrul.

Nica regretă că „nu a venit nimeni” la privatizarea Poştei, cu toate că a avut discuţii cu mai mulţi investitori.

„Este prea mult să spui că este un eşec pentru că nu a venit nimeni la privatizarea Poştei. Chiar eu m-am întâlnit cu mai mulţi investitori, care mi-au declarat că sunt interesaţi să participe la privatizarea Poştei. Şi acţionarii SIF-urilor au aprobat participarea la acest proces”, a spus ministrul, care a adăugat că, după ce ANAF a calculat datoria fiscală de 107 milioane de lei, a devenit foarte sceptic în privinţa acestui proces.

Procesul de privatizare a Poştei a fost prelungit, perioadă în care societatea va fi restructurată.

„Dacă întrerupem procesul de privatizare, atunci nu mai avem posibilitatea să facem conversia datoriilor în acţiuni. Mergem la Comisia Europeană, le spunem că am vrut să privatizăm, dar că nu merge la acest nivel de îndatorare. (…) România poate să facă conversia datoriilor unei companii de stat în acţiuni doar în timpul procesului de privatizare. Le mai spunem că facem şi restructurarea companiei, pentru că altfel nu ne aprobă conversia. Sunt foarte convins că vom primi aprobarea de la Comisia Europeană”, a spus Nica.

Ulterior, datele privind situaţia financiară a Poştei în contextul privatizării vor fi republicate.

Vom spune că Poşta nu mai are datorii la buget, că este o companie restructurată, ale cărei cheltuielile cu salariile şi-au redus pondere de la 80% la 60%-65% în total cheltuieli, că este extrem de puternică pe piaţă, că a câştigat toate marile contracte în urma licitaţiilor la care a participat de când s-a deschis competiţia pe această piaţă, care este cumplit de grea şi uneori neloială. Toate aceste aspecte vor face din nou atractivă Poşta Română, aşa cum a fost în ochii multora”, a adăugat Nica.

Ministrul a afirmat că privatizarea a fost „urmărită şi de ghinioane”.

„Poşta belgiană, care era foarte interesată, nu a putut să participe la proces pentru că avea o înţelegere cu Comisia Europeană, cel puţin în acest an. Poşta italiană nu mai avea voie să facă investiţii în afara ţării şi au mai fost câteva chestiuni de acest gen. Eu am mizat foarte mult şi pe nişte investitori din afara spaţiului european, care dispuneau de resurse financiare, dar nu au mai venit”, a spus ministrul.

Întrebat de ce nu listează Poşta la bursă, Nica a afirmat că un astfel de proces obligă la vânzarea la preţul pieţei, situaţie care nu se plia pe obiectivele statului.

„Pe mine mă interesa ca toţi banii cu care venea investitorul să intre în companie, să fie utilizaţi pentru modernizare. Statul nu obţine nimic din această privatizare, nici măcar 50 de bani. Statul nu a vrut să facă o afacere din această privatizare. Statul vrea ca banii investitorului să fie utilizaţi pentru modernizare, pentru ca Poşta să poată să furnizeze servicii poştale de calitate, pentru a fi mândri de ea”, a menţionat Nica.

Guvernul va solicita Comisiei Europene acordul pentru transformarea în acţiuni a datoriilor istorice ale Poştei Române, iar datoria către ANAF, de 107 milioane lei, va fi eşalonată, în baza unei ordonanţe de urgenţă avizate deja de Guvern.

Acţionarii Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR) sunt Ministerul pentru Societatea Informaţională – 75% şi Fondul Proprietatea – 25%.

Cu afaceri de 1,26 miliarde de lei în 2012, Poşta este cel mai mare operator local de profil şi are o reţea teritorială de 5.600 de unităţi poştale.

Compania avea la sfârşitul anului 2012 datorii totale de 568,2 milioane de lei, în creştere cu 2,9% faţă de 2011, potrivit datelor din bilanţul Poştei remis MEDIAFAX.

În ultimii patru ani, compania a acumulat pierderi de 530 milioane de lei.

Poşta avea 32.887 salariaţi la 31 decembrie 2012, faţă de număr mediu de 35.576 în 2008”.

Sursa zf.ro

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în De prin lume adunate și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s