Totb.ro : “Raportul specialistilor straini despre importanta Rosiei Montane pentru patrimoniul mondial, a carui existenta a fost negata de Ministerul Culturii”

rosia-montanaPe 17 octombrie, totb.ro  a publicat un raport al profesorilor Andrew Wilson, David Matingly şi Michael Dawson, de la Universitatile din Oxford şi Leicester, cu privire la patrimoniul cultural de la Rosia Montana. Cei trei experti au realizat un audit pentru Ministerul Culturii, in 2010, cu o finantare asigurata de catre Fundatia Pro Patrimonio si Serban Cantacuzino.

“Acest raport a devenit un subiect fierbinte in zilele respective, Ministerul Culturii si ministrul Daniel Barbu spunand ca nu exista un astfel de document la minister, in vreme ce reprezentantii Pro Patrimonio au oferit date despre cine a realizat raportul (profesori arheologi de la Universitatile Oxford si Leicester, care au vizitat Rosia Montana). Fundatia a dat in judecata Ministerul Culturii, in baza legii 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, in incercarea de a obtine o copie a documentului.

La o zi dupa conferinta Pro Patrimonio si dezvaluirile privind raportul arheologic realizat de specialistii britanici, fostul ministru al Culturii, Kelemen Hunor, a declarat ca stie despre document si ca acesta se afla in posesia lui, nu a ministerului, deoarece nu a fost comandat de minister, ci a fost un studiu independent, sprijinit din resurse extra-ministeriale, care l-a ajutat in decizia de a nu radia Masivul Carnic de pe lista monumentelor istorice (aici puteti citi restul declaratiei). „Cine cauta raportul la minister, il cauta intr-un loc in care nu exista. Acest raport mi-a fost prezentat, a fost prezentat in fata Comisiei Nationale de Arheologie, ei cunosc cam ce contine. M-a ajutat acest raport. Raportul britanicilor era un argument pentru a trimite dosarul Rosia Montana spre UNESCO, daca totul era in regula. (…) Raportul se afla la mine si la membrii echipei britanice care l-a intocmit. Asta a fost intelegerea. Raportul il pastrez, poate ca il voi publica la un moment dat”, declara Kelemen Hunor pe 24 septembrie, mentionand si numele celor trei autori ai raportului – profesorii Andrew Wilson, David Mattingley si Mike Dawson.

Am intrat in posesia acestui raport, pe care va invitam sa-l citiți integral la finalul articolului și care arata extrem de limpede ca situl de la Roșia Montana are o importanța istorica deosebita, fiind perfect eligibil pentru inscrierea in Patrimoniul Mondial UNESCO. Daca pentru a capata acest statut, un sit trebuie sa indeplineasca cel puțin o condiție, zona Roșia Montana indeplinește nu mai puțin de patru.  Mai jos, va prezentam cateva fragmente selectate din raportul referitor la importanța de patrimoniu a Roșiei Montane, dupa care va invitam sa parcurgeți intreg documentul, in varianta lui originala.

Prefața

Luarea de Poziție Privind Importanța Obiectivului Roșia Montana a fost scrisa intr-un interval scurt, de-a lungul a doua luni, intre august și septembrie 2010. Autorii au integrat dovezile gasite la Roșia Montana in contextul internațional. Am examinat, de asemenea, și potențialul zonei, observand și dezvoltarea altor situri din Patrimoniul Mondial, dupa inscrierea lor in UNESCO, pentru a arata ca Roșia Montana are importanța și potențialul necesare de a deveni la randul ei sit al Patrimoniului Mondial. Raportul a fost relansat in 2011, fiindu-i adaugat un Rezumat Executiv extins. Acesta nu reprezinta nicio schimbare de fond a raportului in sine. El pune laolalta declarațiile scrise privind importanța specifica a principalelor zone investigate de RMGC și examinate de specialiști in timpul unui demers de trei zile in teren, in august 2011. Rezumatul subliniaza insa interrelațiile acestor dovezi care pun in lumina semnificația unica a Roșiei Montane la cultura mondiala. Aceasta regiune nu este numai importanta pentru istoria Imperiului Roman și a provinciei Dacia, ci și pentru dezvoltarea mineritului de aur in Imperiul Austro-Ungar, ba chiar și mai tarziu, in timpul regimului represiv din secolul 20. Coroborarea elementelor punctuale, ce vorbesc despre importanța specifica locului subliniaza totodata natura investigației actuale. Raportul subliniaza importanța unei abordari legate de patrimoniul Roșiei Montane care sa ia in calcul peisajul. Mai arata, de asemenea, care sunt perioadele pentru care documentația actuala este fie saraca, fie inexistenta, cum sunt, de pilda, tranzițiile de la Dacia pre-romana, la provincia Romana, de la Dacia Romana, la Transilvania medievala timpurie, iar mai apoi la perioadele austro-ungare medievale tarzii. Acest document susține explicit protejarea peisajului și conservarea, precum și punerea in valoare a unei valori universale excepționale.

Rezumat executiv

Luarea de Poziție privind Importanța Obiectivului, care se concentreaza pe Masivul Carnic de la Roșia Montana, constituie o parte mai ampla a peisajului cultural de mare importanța, comparabil, ca amploare, cu criteriile de ”valoare universala excepționala” din statutul Patrimoniului Mondial UNESCO. Dovezile despre mineritul roman de la Carnic sunt parte dintr-un serie de complexuri miniere subterane foarte extinse și de mare importanța din cadrul Imperiului Roman. Din acest punct de vedere, este unic. Dovezile subterane legate de minerit, galeriile, abatajele și tehnologiile folosite capata un surplus de valoare, atata vreme cat sunt asociate unui peisaj cultural suprateran, care poarta inca dovezi ale metodelor de procesare, alezarilor, ritualurilor și comunitaților. Alte dovezi, de la epigrafii, la tablițe cerate, pana la depozite arheologice precis datate sporesc semnificativ importanța Roșiei Montane, ca fiind unul dintre bunurile culturale excepționale ale patrimoniului mondial. Inca de la inceput, autorii aumasera ca Luarea de Poziție privind Importanța Obiectivului se va concentra, asemenea demersurilor Roșia Montana Gold Corporation, in principal asupra dovezilor din perioada romana. Inspectarea sitului, atat la suprafața, cat și in subteran, a reliefat imediat faptul ca Roșia Montana reprezinta un peisaj de o complexitate, cel mai probabil, inegalabila, de o mare importanța istorica și pentru alte perioade. In vaile Corna și Roșia Montana, precum și in munții de la Carnic, Cetate, Carnicel și Jig-Vaidoaia, minele romane, medievale, de secol 18 și 19, precum și galeriile și instalațiile perioadei comuniste, au creat laolalta un palimpsest unic al exploatarii. Mai mult, fazele Daciei pre-romane și post-romane nu au fost studiate deloc. Chiar și la nivelul actual de ințelegere, ele reprezinta o resursa unica de semnificații.

Acest raport, produs pe baza muncii de teren și am literaturii de specialitate, in august-septembrie 2010, plaseaza Roșia Montana in contextul sau internațional. Concluzionam ca peisajul cultural de la Roșia Montana este de o importanța internaționala excepționala. Minele romane de la Roșia Montana reprezinta cel mai extins și mai important complex de mine aurifere subterane din perioada romana cunoscut in lume. Totodata, amenajarile subterane, peisajul de suprafața din zone de procesare a minereurilor, așezarile, locurile religioase și cimitirele, precum și istoria documentata a zonei aferente, constituie o istorie extraordinar de bine documentata a exploatarii miniere din perioadele romana, mediavela, din modernitatea timpurie și din perioada comunista. Dat fiind potențialul adițional de a pune in lumina tranziția de la perioada pre-romana, la cea post-romana, ele constituie o baza solida pentru a considera minele de la Roșia Montana ca avand o importanța echivalenta cu a siturilor incluse in Patrimoniul Mondial. Confruntata cu setul de criterii pentru stabilirea valorii universale excepționale (dintre care numai unul trebuie satisfacut pentru ca un sit sa fie eligibil pentru statutul de sit al Patrimoniului Mondial), regiunea Roșia Montana intrunește fara indoiala urmatoarele patru criterii:

(ii) arata o relație importanta de schimb al valorilor umane, de-a lungul unei perioade indelungate sau intr-o zona culturala a lumii, in ceea ce privește dezvoltarea arhitecturii sau a tehnologiei, a artelor monunentale, planificarii urbaniste sau a concepției peisagistice;

(iii) poarta o marturile unica sau cel puțin excepționala a unei tradiții culturale sau ale unei civilizații, care inca exista sau a disparut;

(iv) este un exemplu deosebit pentru un anume tip de ansamblu sau peisaj arhitectural sau tehnologic, care ilustreaza o etapa importanta din istoria umanitații;

(v) este un exemplu deosebit pentru o așezare umana tradiționala, pentru folosirea pamantului sau a marilor, reprezentativ pentru una sau mai multe culturi, pentru interacțiunea umana cu mediul, mai ales cand acesta a devenit vulnerabil sub impactul schimbarilor ireversibile.

Masivul Carnic, in deosebi, conține cele mai extinse complexuri miniere subterane din zona Roșia Montana, iar acestea trebuie conservate ca ansamblu, in totalitate.

 Evaluarea facuta de noi asupra semnificației elementelor individuale din peisaj se configureaza dupa cum urmeaza, insa anainte de toate este esențial sa aducem la cunoștința ca semnificația totala a peisajului minier ca ansamblu este mai mare decat suma parților sale. Permiterea dezintegrarii arheologice a unuia dintre aceste situri ar constitui un prejudiciu ireparabil adus integritații peisajului minier ca ansamblu.

***

In cele ce urmeaza, va prezentam cateva dintre precizarile specialiștilor care au realizat acest raport, in legatura cu obiective particulare din zona Roșia Montana, fiecare dintre ele fiind evaluat individual, in funcție de semnificația istorica și relevanța in materie de patrimoniu mondial. Totodata, observațiile acestora refera nu doar la valoarea zonelor relevante pentru perioada pre- și post-romana, ci și importanța lor pentru istoria medievala și a modernitații timpurii, analiza experților mergand pana in secolul 20.

***

Habad (așezare romana și cladiri religioase)

Foarte important: Așezarea Habad cuprinde  vestigiile cladirilor, importante de reținut, dar poate nu merita conservare și prezentare. Totuși, zonele religioase Habad Bradoaia sunt o alta chestiune, intrucat cladirile de aici sunt asociate cu altare care ofera informații importante  despre comunitatea miniera și credințele religioase, precum și toponime antice și informații despre bresle. Comparația cu valea Nanului sugereaza ca mai exista, in apropiere, și alte structuri religioase și altare. Nu este sigur daca excavațiile au explorat complet aceste zone, iar legatura dintre zonele sfinte și așezarile de aici nu este clara.

Valea Nanului (sit roman religios)

Foarte important. Structurile religioase din Valea Nanului au o importanța culturala foarte mare, atat in context romanesc, cat și in context european. Exista complexuri de “temple” romane extraordinare și neobișnuite, cu o pleiada de zei reprezentați in mai multe altare ridicate aici. Din punct de vedere al arheologiei romane, siturile sunt foarte neobișnuite. Publicarea completa a acestor situri va fi de foarte mare importanța și e posibil ca și alte structuri și inscripții sa fi ramas de descoperit.

Carpeni (lucrari subterane romane, cladiri de suprafața)

Foarte important. Dealul Carpeni a fost pe buna dreptate identificat ca avand o importanța extrem de mare in cadrul intregului complex de la Roșia Montana. Steampurile  sunt o descoperire unica și excepționala, iar cladirile cu hypocaustum (incalzire in pardoseala, n.r.) de pe deal sunt, pana astazi, cele mai prestigioase complexuri arhitecturale din timpurile romane, chiar daca interpretarea lor nu este clara inca. Este nevoie de investigații suplimentare.

Carnic (lucrari subterane romane)

Foarte important. Acesta este cel mai extins și cel mai important sistem minier roman din tot Imperiul. In plus fața de complexitatea și intinderea lucarilor miniere subterane de aici, galeriile romane din masivul Carnic conțin cel puțin trei tipuri de lucrari unice: camere de lucru sprijinite de piloni, galerii cu scari in spirala și spații de lucru verticale. Un al patrulea tip – galerii de comunicare de coborare – se mai regasește la Țarina și la Kosmaj, in Serbia. Lucrarile romane de la Carnic sunt de o importanța excepționala internaționala și trebuie conservate in situ in intregime.

 Cercetarile arheologice subterane din perioada 2000 – 2006 sunt prezentate in rapoarte ca fiind “o cercetare topografica aproape completa privind lucrarile subterane din zona de sud a masivului, reprezentand 16 kilometri de lucrari, dintre care 4 km sunt romane (12 km reprezinta lucrari moderne deschise cu ajutorul explozibililor și datand din secolul al XVII-lea pana la inceputul secolului al XX-lea)”. Aceste rezultate sunt cu adevarat impresionante, dar partea de nord a masivului nu pare sa fi fost supusa explorarilor. Este posibil sa mai existe lucrari romane in aceasta parte neexplorata a masivului. Nu e nicio indoiala ca e posibil ca, in viitor, noi cunoștințe despre tehnologia miniera romana și ulterioara romanilor sa sugereze interpretari alternative și reconstrucții. Dar distrugerea acestor zone ar face aceasta revizuire imposibila.

 Alte zone de importanța semnificativa: zona Corna, Coș-Lety, Jig-Vadoaia (cimitire romane și situri de procesare a aurului), Țarina (cimitir roman, zone de procesare a aurului, probabil așezari), Orlea (lucrari subterane romane).  (…)

***

Exploatarile de subteran din perioada cuprinsa intre secolele 17 – 19 au o foarte mare importanta. Este vorba de una dintre cele mai vaste exploatari miniere din Imperiul Austro-Ungar si s-au pastrat multe dintre uneltele si tehnologiile folosite atunci, precum sinele de lemn, spre exemplu, care ilustreaza tehnica mineritului din acea epoca (era moderna timpurie – n.r.). Un aspect crucial al perioadei a fost folosirea explozibililor in galerii deschise, ceea ce permitea o patrundere mai adanca si mai extinsa a rocii decat pana atunci. Analiza detaliilor din aceasta perioada ar putea ajuta la intelegerea organizarii si dezvoltarii sectorului minier in perioada Imperiului Austro-Ungar.

Mineritul din perioada inceputului epocii moderne merita o analiza detaliata. In Masivul Carnic, cele mai multe dintre galeriile apartinand acestei perioade au ramas neexplorate si neinregistrate, ceea ce reprezinta o omisiune arheologica grava. Este clar ca, si numai pe acest motiv, acordarea descarcarii de sarcina arheologica pentru regiune ar fi problematica. Ar implica distrugerea unei bucati semnificative de mostenire arheologica industriala, fara ca aceasta sa fie analizata si inregistrata, ceea ce ar ridica semne de intrebare asupra aplicarii strategiei conservarii (prin inregistrare).

Per ansamblu, peisajul minier al epocii moderne timpurii are o semnificatie deosebita, iar Rosia Montana si imprejurimile sale pot ilustra in detaliu mostenirea miniera romaneasca din acea perioada. Acest lucru nu este realizat prin lucrarile din prezent si datele adunate pana acum. Pana cand nu se va realiza o munca mai aprofundata, este dificil de etichetat fiecare componenta a unui sit cu un grad mai mare sau mai scazut de importanta, dar, in mod clar, Rosia Montana, Corna si alte sate asimilate celor doua centre sunt de importanta ridicata. La fel sunt si cimitirele, unde monumentele funerare si inscriptiile ar trebui inregistrate pentru a se vedea evolutia comunitatii (faze, cronologie, compozitie).

Nici spatiile de procesare a minereului nu au fost explorate corespunzator si suficient, spre exemplu iazurile artificiale (taurile) sau canalele care aduceau apa care punea in functiune steampurile. Extragerea si procesarea altor minerale, precum argintul, mai ales, trebuie sa fie investigate arheologic pentru a ajuta la o mai buna intelegere si cunoastere a tehnologiilor implicate atunci in minerit.

In ceea ce priveste secolul 20, industria miniera din perioada comunista nu a fost cercetata din perspectiva arheologica si componentele ei dispar rapid, pe masura ce cladirile se degradeaza, instalatiile se distrug si minele sunt amenintate cu disparitia. Si aceasta perioada face parte din istoria mineritului in Romania si reprezinta a treia faza de mare importanta in istoria exploatarii miniere de la Rosia Montana, iar tehnicile folosite merita studiate in detaliu. In viitor, interesul istoric se va concentra pe aceasta perioada si este important ca sursele documentare sa fie insotite de inregistrari si dovezi arheologice. Un program mai ambitios de colectare a datelor privind aceste mine si tehnologia de minerit ar trebui sa fie demarat, urmand, spre exemplu, modelul muzeului mineritului din Bochum (Germania), unde fiecare perioada din istoria mineritului este prezentata ca avand semnificatie egala”.

Acest articol a fost publicat în De prin lume adunate și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s